Banalități ordinare!

Scutur azi binișor gândurile de praf ,că doar  e luni și încep o noua săptămână.
Apuc drumul școlii cu rămășițe de caiete mototolite în ghiozdan și mă gândesc: 
      oare când s-o fi dus , 
                                                   anul când s-o fi dus?

Viața mi se duce și ea , da cui îi pasă?
 Vin ,
    trec ,
        se duc ,
              de tot ,
                  dispar ...zilele ,
                             se șterg 
                                    și nici amintirea lor nu o mai rețin

Da , amintirile astea , le adunasem într-o zi într-o valiza mare și le-am azvârlit în prima gaură de memorie.
 Le las acolo să zacă până mi s-o ivi doru’ de ele.

La ce-mi servesc când timpu-i atât de fluid și mă umplu zilnic de nou?
 Găsesc în valiza aia doar chestii cunoscute , 
              iar cunoscutul e lipsit de farmec, n-are ce să ofere.

Să te avânți într-un infinit de necunoscut ...........asta ar fi mare chestie!!!
Să rupi bucată cu bucată noul până îl despoi de la un capăt la altul de tot misterul lui

                                .....și atunci timpul ar deveni ignorabil.